miércoles, 29 de junio de 2011

¡NO!

¡NO!
No estoy dispuesta a perder tu amistad.
A dejar de sentir o dejar de ser.

No puedo permitírmelo,
porque eso me haría dar mil pasos hacia atrás
y ya no puedo más que mirar al frente.

Así que
¡NO!

Aunque griten razones sin razón,
la respuesta es ¡NO!

sábado, 25 de junio de 2011

ARCOIRIS

¿Dónde quedó la luz que nos iluminaba?
El corazón es una víscera tan frágil,
que se rompe con la ausencia.

Y no la quiero.

Tu ausencia carcome mi cerebro.
Mis locos pensamientos,
mi eros.

Se difuminan cuando en la línea no te encuentro.

Y me apago en una luz negra de soledad
que forma un arcoiris
en todos los matices
del blancogrisnegro.

viernes, 10 de junio de 2011

NATURALEZA


Renazco de las cenizas
gracias a la tibieza del agua,
al aroma de las frutas que saben a perfume.

A caminos ancestrales en los que el río fluirá en el futuro.

En tus brazos, encuentro el vital líquido
que sacia mi sed de milenios.
En tus labios, cierro el trato prohibido
de sensaciones que preceden el hormigueo de mis entrañas.

Cumbres y valles. Ríos y lagunas.
En todo lugar te observo,
te presiento.

Sin que nada más importe.

Solo tu dulce presencia.
Solo nuestra imagen de dos seres extraños
que son uno mismo,
predestinados a encontrarse.

ANSH (VERSIÓN EN RUMANO)


Frumoasă zeitate de douăzeci şi două de milenii,
plină de mistere solitare
şi culori de un exotic misticism.

Antropofag dispus
să facă parte din ritualul supravieţuirii
în care, într-o zi,
am fost ucenică a preotului din regiunea muntoasă.

Imagine îngheţată
într-o carte postmodernă la care nu am acces.
În alfabetul cu sensuri încriptate,
cu viteza unei chemări.

Sigur în dorinţele sale arzătoare,
îmbrăţişând viaţa,
învăţând.
Plin de dorinţă se rupe la un moment dat,
de ceea ce
nu mai întâlnesc în pieptul meu.

Aflat la jumătate de zi distanţă.

Înţelepte Stăpân,
Care zbori în depărtările amurgului
Spre iluzia renaşterii.

Descoperind transparenţa fiinţei mele
(care pare să nu existe în jurul tău),
tu redevii fragil.
precum ochii care-ţi protejează imaginea asupra pământului.

Dar, poate,
deşi nu o doresc,
urmarea durerii de ieri,
ne va transforma în străini,
Din nou.

Traducere de Ruxandra-Stefana Munteanu